Jocurile Olimpice -Londra 2012-2013 -Turneul de Tenis

În seara asta se va da startul J.O. de la Londra iar mâine va fi dat startul turneului de tenis de la Olimpiadă ce se va desfăşura la Wimbledon. Turneul Olimpic de tenis este un turneu de 750 de puncte unde se regăsesc două lucruri :

1-lupta pentru medalie şi pentru intrarea în cărţile olimpice

2-dorinţa de a arăta că ţara ta merită tot ce e mai bun din tine şi că aici vii cu inima şi pleci cu nemurirea

Turneul Olimpic de tenis a reprezentat pentru majoritatea jucătorilor cel mai important turneu de tenis, mulţi preferând să câştige o medalie decât un Grand-Slam şi asta arată respectul câştigat de această întrecere. În 2008 la Beijing în turneul olimpic de tenis s-a impus Rafael Nadal-aur, pe doi Fernando Gonzalez-argint şi pe trei Djokovic-bronz iar la dublu s-au impus Roger Federer şi Stan Wawrinka. La această ediţie Nadal nu va fi prezent iar lupta se va da între Federer, Djokovic, Murray, Roddick, Del Potro şi Berdych.

În 2012, această Olimpiadă se poate spune că reprezintă ultima şansă pentru Federer de a obţine un aur la simplu dar asta va rămâne de văzut.

Turneul de la Gstaad 2012-2013

Încă un turneu de zgură de 250 s-a disputat în Elveţia la Gstaad. Acest turneu are o tradiţie interesantă : aici au venit mereu jucători importanţi şi acest lucru arată respectul de care se bucură organizatorii de la Gstaad.

Aici au câştigat Federer, Costa, Mantilia, Gasquet, Almagro, toţi jucători de top, în special Federer iar în 2012 favoriţii s-au ridicat la nivelul aşteptărilor, jucători de zgură cu renume au ales acest turneu iar spectacolul a fost pe măsură.

Principalii favoriţi simplu şi dublu Gstaad 2012-2013:

Simplu:

1-Janko Tipsarevic

2-Marcel Granollers

3-Stanislas Wawrinka

4-Mikhail Youzhny

Dublu:

1-Granollers / Lopez

2-Dodig / Melo

3-Hanley / Knowle

4-Brown / Elgin

După cum se vede turneul a fost unul foarte interesant, favoriţii aici au căzut pe capete, Wawrinka şi Youzhny au pierdut încă din primele tururi. Astfel turneul a căzut pe mâna lui Tipsarevic care a reuşit o nouă finală pe zgură şi Belluci de asemenea a surprins foarte plăcut, câştigând pentru a doua oară la Gstaad după o finală cu Tipsarevic.

La dublu s-au impus Granollers / Lopez

Turneul de la Hamburg 2012-2013

Turneul de la Hamburg, fost turneu de masters, acum la gradul de 500 de puncte şi-a desfăşurat o nouă ediţie în acest an şi a reuşit să atragă jucătorii de zgură care au răsplătit cu un tenis extraordinar toţi fanii tenisului.

Hamburg, fost turneu masters cu o istorie fabuloasă, aici au câştigat Elberg, Costa, Kuerten, Federer, Nadal, toţi aceşti super campioni au apreciat acest turneu iar în 2012 acest lucru s-a văzut după numele capilor de serie la simplu şi dublu.

Principalii favoriţi simplu şi dublu Hamburg 2012-2013:

Simplu:

1-Nicolas Almagro

2-Gilles Simon

3-Juan Monaco

4-Marin Cilic

Dublu:

1-Bhupathi / Bopanna

2-Peya / Zimonjic

3-Bracciali / Marach

4-Erlich / Ram

Turneul a început cu surprize cum era de aşteptat, favoritul 2 Simon pierde la surpriza plăcută a lui Tommy Haas care a reuşit să îl bată pe campionul de anul trecut dar şi să facă finala la turneul de casă al său. La Hamburg s-au aflat şi jucători tipici de zgură cum ar fi Almagro, care a reuşit două titluri pe această suprafaţă în acest an şi o finală, Monaco la fel două titluri şi o finală plus Croatul Cilic care a vrut să continue seria bună în care s-a aflat.

Almagro favoritul 1 a pierdut în semifinale la Monaco 63 36 46 iar Haas l-a bătut pe Cilic 76 60 iar în finală s-au întâlnit Haas şi Monaco, doi jucători cu stiluri foarte diferite.

Monaco a câştigat 75 64 într-o finală superbă, reuşind al 3-lea titlu din acest an şi să urce pentru prima oară în top 10 chiar pe locul 10. 

La dublu s-a impus perechea Marrero/Verdasco.

Turneul de la Atlanta 2012-2013

Sezonul de hard American e în plină acţiune iar tenismenii care se simt bine pe această suprafaţă s-au aflat la Atlanta pentru un turneu de 250 de puncte din seria Us-Open-Series. Atlanta este un turneu nou venit în lumea tenisului, ediţia din acest an a fost a 3-a disputată şi ca de obicei a fost un turneu care a atras favoriţii americani care doresc să îşi mai adauge puncte şi să scape de zgura pe care o urăsc din toate punctele de vedere.

Principalii favoriţi simplu şi dublu 2012-2013 la Atlanta:

Simplu:

1-John Isner

2-Mardy Fish

3-Kei Nishikori

4-Andy Roddick

Dublu:

1-Fleming / Hutchins

2-Gonzalez / Lipsky

3-Huey / Inglot

4-Delgado / Skupski

În 2012 la Atlanta au dominat americanii Isner şi Roddick. Primul a reuşit să ajungă în semifinale şi al doilea a câştigat titlul. Turneul a fost unul foarte interesant, campionul din 2010 şi 2011 Fish pierzând încă din optimi la Muller iar favoritul local şi jucătorul care încearcă să revină în top 10 a reuşit să continue revenirea prin realizarea unor meciuri foarte frumoase şi reuşind într-o finală foarte frumoasă scor 1-6 7-6 6-2 să câştige al doilea titlu din acest an şi al 32-lea din carieră.

La dublu s-a impus perechea de cocoşi-tineri Harrison/Ebdon.

Rivalităţi din Tenis

Tenisul mondial încă de la început a cunoscut mari rivalităţi care au dus sportul acesta la rang de artă. Rivalităţi în general se stabilesc între jucători cu stiluri diferite, jucători care au capacităţi de joc fabuloase şi care dispun de una sau mai multe arme de atac din spatele terenului sau de la fileu.

Jucătorii de servici-vole au fost la putere la începuturile atp-ului, jucători care se bazau pe un service tare şi un vole foarte bun şi pe dreapta şi pe stânga dar odată cu trecerea timpului s-au mai echilibrat valenţele, odată cu apariţia jucătorilor care jucau foarte bine şi din spatele terenului. Eu am selectat în acest articol 10 cele mai mari rivalităţi din punctul meu de vedere din istoria tenisului :

10-Borg vs McEnroe

7 7

-această rivalitate a fost una fabuloasă, cei doi super campioni au dominat anii 1975 şi 1980

-cei doi s-au întâlnit în 4 finale de mare slam, McEnroe conducând cu 3-1

-finala care a dus rivalitatea lor la un nivel atât de înalt a fost cea de la Wimbledon în 1981 când americanul s-a impus în 5 seturi oprind o serie de cinci trofee la rând cucerite de Borg

9-McEnroe vs Connors

20 14

-cei doi americani teribili au realizat cea mai frumoasă rivalitate văzută până la cea dintre Federer şi Nadal

-ei s-au întâlnit pe toate suprafeţele, câştigând şi arătând un tenis fabulos din toate punctele de vedere

-la această rivalitate ies în evidenţă două stiluri foarte diferite, Connors un jucător mai mult de spatele terenului cu lovituri foarte bune de pe toate părţile vs unul din cei mai buni jucători de service-vole din istoria tenisului

 -cei doi s-au întâlnit în 5 semifinale de mare slam şi o finală, cea de la Wimbledon 1981 câştigată de McEnroe

8-Sampras vs Boris Becker

12 7

-epoca tenisului de aur când acest sport se juca la fileu, jucătorii zburau înainte şi realizau meciuri excepţionale din toate punctele de vedere şi pe toate suprafeţele

-această epocă a avut rivalităţi de excepţie iar una dintre ele a fost cea dintre Sampras şi Becker, doi campioni care împreună au 20 de turnee de mare slam

-întâlnirea de marcă dintre cei doi s-a disputat la Wimbledon 1995 când Sampras a reuşit să schimbe garda şi să îl bată pe campionul german în 4 seturi 67 62 64 62

7-Sampras vs Agassi

20 14

-rivalitatea numărul 1 a Americii din tenis care a fost şi va fi cea mai frumoasă, cei doi super campioni s-au întâlnit de 34 de ori pe toate suprafeţele, la turnee de masters şi la cele de grand-slam unde s-au disputat cele mai frumoase meciuri dintre cei doi

-s-au întâlnit în trei finale de mare-slam scorul fiind de 2-1 pentru Sampras, cei doi au jucat şi pe zgura de la Roland Garros unde acolo clar s-a impus Agassi dar rivalitatea dintre cei doi a dus tenisul la un nivel care a impus multor copiii să se apuce de tenis

6-Agassi vs Rafter

10 5

-încă o rivalitate între un jucător de spatele terenului şi un jucător de service-vole

-campionul Australian Rafter a reuşit să câştige două titluri de mare slam la Us Open în 1997 şi 1998, a reuşit să facă o rivalitate de povestit la nepoţi, reuşind în multe momente să ţină piept marelui Agassi şi reuşind prin jocul de vole să atragă simpatia la o lume întreagă

-s-au întâlnit în patru semifinale de mare-slam scorul fiind de 2-2 şi toate cele patru semifinale s-au dus în cinci seturi

5-Federer vs Agassi

8 3

-această rivalitate a fost ultima picătură de glorie din cariera lui Agassi şi începutul de măreţie pentru marele campion elveţian

-Agassi şi Federer au oferit meciuri fabuloase cu schimburi în care se simţeau măestria, forţa şi puterea, schimburi în care talentul lui Agassi se lovea de măestria lui Federer

-întâlnirea lor de maximă atracţie pentru tenis s-a disputat în 2005 în finala de la Us Open, ultima mare finală pentru campionul American

4–Federer vs Heweit

18 8

-cei doi campioni au început această rivalitate încă de la începutul carierelor fiecăruia, întâlnirile dintre cei doi au oferit ceea ce vor urma să vadă fanii tenisului, adică un joc fabulos din spatele terenului şi avansări la fileu bazate pe mingi foarte bine pregătite

-mentalul de fier care a pus stăpânire pe cei doi i-a făcut ca la fiecare întâlnire să ridice publicul de pe scaune

-două întâlniri au atras maximă atenţie la cei doi, cea din 2003 din Cupa Davis când Heweit câştigă un meci extraordinar la 57 26 76 75 61 şi finala de la Us Open 2004 când Federer i-a predat o lecţie de tenis 60 76 60

3-Federer vs Nalbandian

11 8

-această rivalitate a fost văzută pe bună dreptate ca întâlnirea dintre doi cei mai talentaţi jucători care au practicat acest sport. Nalbandian s-a văzut de la început ce talent deţine iar acest talent l-a făcut să se pună şi să îl bată de multe ori pe marele Federer care a şi recunoscut că Nalbandian este un jucător care merită să fie văzut ca un mare talent

-cei doi au avut multe meciuri fabuloase şi aici pot să zic două dintre ele, primul fiind la Australian Open câştigat de Nalbandian iar cel de-al doilea în finala de la Shanghai 2005, finală văzută ca cea mai frumoasă finală de masters-cup vreodată jucată, câştigată de Nalbandian după 67 67 61 62 75

2-Nadal vs Djokovic

19 14

-lupii tineri Nadal şi Djokovic au o rivalitate extraordinară

-cei doi s-au întâlnit de 33 de ori la doar 25 de ani pentru fiecare

-s-au întâlnit pe toate suprafeţele, zgură, iarbă, hard, mastersuri, Cupa Davis şi finale de grand slam unde istoria dintre cei doi este una fabuloasă în special în ultimii doi ani.

-trei meciuri dacă pot să zic aşa pot să scot în evidenţă dintre cei doi iar aceste meciuri sunt :

1-Madrid 2009-semifinala –Nadal câştigă după un meci de 4 ore cu 36 76 76

2-Australian Open 2012-finala cea mai lungă de acolo câştigată de Djokovic 57 64 62 67 75

3-Roland Garros 2012 –a patra finală de grand slam la rând dintre cei doi câştigată de Nadal 64 63 26 75

1-Federer vs Nadal

10 18

-cea mai frumoasă rivalitate văzută în orice sport dacă pot să zic aşa, Nadal şi Federer sunt tenismeni sau mai bine zis sportivi care au dus un sport la rangul de artă, o artă despre care şi zeii dacă am fi în vechea Grecie ar fi geloşi

-aceşti doi super campioni au atât de multe în comun deşi aparţin unor stiluri de joc diferite

-s-au întâlnit în atâtea finale pe orice suprafaţă şi toate aceste finale au fost văzute ca meciuri ce pot fi uşor luate şi predate pentru copii care vor să înveţe tenis

-dintre meciurile jucate de cei doi mi-am permis să selectez :

1-Roland Garros 2006-finală –Nadal câştigă 16 61 64 76

2-Roma 2006-finală-Nadal câştigă 67 76 64 26 76

2-Wimbledon 2006-finală –Federer câştigă 60 76 67 63

3-Roland Garos 2007-finală –Nadal câştigă 63 46 63 64

4-Wimbledon 2007-finală –Federer câştigă 76 46 76 26 62

5-Hamburg 2008-finală-Nadal câştigă 75 67 63

6-Wimbledon 2008 –cel mai frumos meci vreodată jucat –finală-Nadal câştigă 64 64 67 67 97

7-Australian Open 2009 –finală –Nadal câştigă 75 36 76 36 62

8-Madrid 2010-finală –Nadal câştigă 64 76

9-Australian Open 2012 –semifinală-Nadal câştigă 67 62 76 64

Wimbledon 2012

Wimbledon 2012 tocmai s-a terminat cu reuşita lui Federer care a câştigat al 7-lea titlu pe iarba londoneză, revenind pe locul 1 în clasament Atp.

Ediţia din 2012 de la Wimbledon a fost una incredibilă, surprizele au început încă de la primele meciuri şi au continuat până în finală, încheiată duminica, cu succesul lui Federer dar se ştia că iarba în general oferă spectacol, meciuri foarte frumoase şi surprize la tot pasul. La surprize mari aş putea să zic eliminarea lui Berdych din primul tur la Gulbis şi cea mai mare surpriză a fost eliminarea favoritului doi Rafael Nadal care a fost pur şi simplu surclasat de numărul 100 mondial, cehul Rosol 76 46 46 62 46, această eliminare prematură a făcut turneul de la Wimbledon mult mai sărac şi plictisitor dacă pot să zic aşa. În rest turneul a continuat normal, favoriţii principali au avut un parcurs fără mari probleme, Federer revenind în meciul cu Benneteau de 46 67 62 76 61 iar Djokovic neavînd mari probleme până în semifinale.

Semifinalele s-au disputat între Federer vs Djokovic şi Murray vs Tsonga iar spectacolul a fost garantat. În prima semifinală Federer i-a predat o lecţie de tenis lui Djokovic câştigand 63 36 64 63 iar în cea de-a doua semifinală Murray a reuşit prima finală a lui pe iarba londeză, câştigând un meci foarte frumos.

Finala a fost între Federer şi Murray, cei doi s-au mai întâlnit în două finale, cea din 2008 de la Us Open şi cea de la Australian Open 2010 amândouă câştigându-le Federer iar la Wimbledon 2012 istoria tot spre Federer s-a înclinat, acesta câştigând 46 75 63 64, reuşind să redevină numărul 1 mondial.

La dublu s-a impus perechea Marray/Nielson în faţa perechii Tecău/Lindstedt care a pierdut a treia finală la rând.

Cel mai frumos meci de la Wimbledon a fost cel dintre

Cilic vs Queerry

76 64 67 67 16 14

Novak Djokovic vs Roger Federer

Tenisul mondial a mai căpătat o nouă rivalitate fabuloasă, Djokovic şi Federer se înfruntă iar pentru a 27-a oară într-un meci, un meci ce promite un tenis de pe altă planetă.

Tenisul încă de la început s-a bucurat de mari rivalităţi cum ar fi:

Nastase vs Connors

Borg vs Mcroe

Mcroe vs Connors

Mcroe vs Elberg

Elberg vs Becker

Becker vs Smpras

Sampras vs Agassi

Federer vs Nalbandian

Federer vs Safin

Federer vs Heweit

Federer vs Agassi

Agassi vs Rafter

Nadal vs Djokovic

Nadal vs Federer-văzută ca cea mai mare şi frumoasă rivalitate din istoria tenisului

Rivalitatea dintre Novak şi Roger este una fabuloasă, cei doi s-au întâlnit pe toate suprafeţele, Cupa Davis, Mastersuri, Grand-Slamuri şi turneul campionilor. Federer e tipul de jucător care te bate începând cu mentalul şi pe urmă cu jocul său fabulos dar Djokovic face parte din acea categorie de lupi tineri alături de Nadal şi Murray care dispun de armele care pot face faţă marelui Federer.

Întâlnirea de mâine, cea de-a 27-a dintre ei va fi cu siguranţă un meci aşteptat de o ţară întreagă şi cu siguranţă nu va fi ultima dintre cei doi mari campioni.

Queens 2012

Primul turneu pe iarbă din acest sezon a avut loc la Queens. Acest turneu de tradiţie care are ca scop pregătirea pentru Wimbledon şi-a disputat în acest an cea mai ciudată şi urâtă ediţie din toată istoria sa dacă pot să zic aşa.

Am zis că această ediţie a fost cea mai urâtă datorită finalei disputate între David Nalbandian, finalist în 2002 la Wimbledon şi croatul Marin Cilic, care s-a aflat la prima finală pe această suprafaţă atât de pretenţioasă. Finala a început foarte interesant cu un prim set câştigat de Nalbandian 76 şi părea să se transforme într-un nou titlu pentru Nalbandian iar când nu se aştepta nimeni la aşa ceva la 3 3 în setul doi Cilic a reuşit un break iar Nalbandian într-un moment de rătăcire a dat un picior la un panou publicitar dar lovind şi un arbitru de linie iar imediat meciul a fost oprit şi după porcăria de regulament titlul i-a fost dat lui Cilic care a câştigat cea mai uşoară finală de până acum în circuit.

Nalbandian a riscat foarte mult după acest gest, el mai fiind o dată suspendat în 2002 iar acest gest putea sa îi dea o penalizare de un an de suspendare dar a primit doar o amendă de 10000 de euro şi nu a primit punctele pentru finala de la Queens.

PA WIMBLEDON ŞI ADIO LOCUL 2

Rafael Nadal tocmai a fost înfrânt joi la Wimbledon de cehul Rosol numărul 100 mondial care a câştigat în cinci seturi 67 64 64 26 64 reuşind meciul vieţii până acum.

Nadal a avut un sezon de iarbă foarte prost, pierzând în sferturi la Halle şi la Wimbledon din turul doi dar de ce aceste performanţe negative după ce a reuşit încă o primă-parte de an fabuloasă. Se pare că această performanţă din prima parte a anului a avut efect asupra lui, pierzând foarte devreme la un turneu unde este dublu campion şi unde a realizat 5 finale.

Odată pierzând în turul doi la Wimbledon acesta va pierde şi locul doi la marele său rival Federer dar acest lucru nu pare să fie cel mai grav, lucrul grav pare să fie jocul său pe iarbă care dintr-o dată a devenit foarte slab, serviciul său fiind foarte slab, deplasarea foarte proastă iar jocul de picioare la pământ din toate punctele de vedere.

Sezonul de iarbă 2012-2013

Încă un sezon de iarbă tocmai a început odată cu turneele de la Queens, Halle, Eastbourne şi Hertongenbosh toate având ca scop pregătirea pentru marele turneu de la Wimbledon. Sezonul de iarbă pe an ce trece e tot mai scurt, doar 5 turnee se joacă pe această suprafaţă care la început acoperea 3 din cele 4 turnee de GS.

Marea Britanie este „ţara ierbii″, aici se organizează patru din cele cinci doar turneul de la Halle din Germania mai atrage tenismeni de iarbă.

Anul acesta sezonul de iarbă a fost foarte spectaculos, la Queens s-a impus Cilic care a câştigat prin descalificarea lui Nalbandian care într-o criză de nervi a lovit un arbitru. La Halle s-a impus veteranul german Hass care la 34 de ani l-a bătut pe omul care se poate numi regele ierbii.

În următoarea săptămână s-au mai disputat două turnee la Eastbourne unde s-a impus americanul Roddick care a reuşit primul titlu după aproape un an şi jumătate iar la turneul de la Hertongenbosh s-a impus Ferrer care continuă anul foarte bun câştigând al 4-lea turneu.

Tommy Hass-mohicanul revine

Tommy Hass la 34 de ani trăieşte a doua tinereţe în tenis reuşind cu puţine minute în urmă să câştige al doilea titlu la Halle după o finală cu marele Federer 76 64 şi după un an si jumătate, revenind în lumea bună a tenisului, iar acest titlu vine ca dovadă să arate că neamţul e neamţ până în ultima clipă.

Hass a fost probabil jucătorul cel mai lovit de accidentări în cariera sa suportând 5 operaţii grele în 1996, 2002, 2003, 2007 şi 2010. Toate aceste operaţii au venit în momente în care neamţul se afla într-o formă foarte bună a carierei. Tommy Hass a fost numărul 2 mondial în 2001 într-o generaţie cu Sampras, Agassi, Rafter, Heweit, arătând că are stofă de mare campion.

În 2009 a revenit iar la o formă extraordinară reuşind să facă un sezon foarte bun cu o semifinală la Wimbledon şi un sfert la Roland Garros la Openul Franţei unde chiar a reuşit să obţină un avantaj de 2 0 la seturi dar pierzând pe urmă în 5 seturi. Hass a realizat sferturi de finală în toate turneele de mare slam arătând că este un campion adevărat.

Este de admirat un jucător care lovit de atâtea accidentări a avut mereu puterea să revină în elita tenisului şi mai ales să câştige. În 2002 a trecut prin probabil cel mai greu moment din cariera sa când părinţii lui au suferit un grav accident, el şi-a întrerupt cariera revenind pe urmă dar atunci a fost lovit de o accidentare fix la începutul meciului de debut la Wimbledon.

Tommy Hass este cu siguranţă un adevărat tenismen care când se va retrage ii se va cunoaşte lipsa jocului său şi a reverului său care este văzut de mulţi ca cel mai eficient rever cu o mână din istoria jocului.

Nadal şi Turneele de Grand-Slam

Rafael Nadal, 11 turnee de mare slam încă de la 26 de ani dar cum s-a ajuns la această cifră fabuloasă? Nadal a debutat în lumea mare a tenisului în 2005 când a început să dea semne de forţă şi mental pentru a câştiga cât mai multe turnee de această categorie.

La început Nadal a fost clar un jucător de zgură dar cu posibilă îmbunătăţire şi pe celelalte suprafeţe atât de diferite de zgură pe care el a crescut iar acesta nu a dezamăgit, încă din 2006 a arătat că va deveni omul tuturor suprafeţelor.

Rafael Nadal şi Grand-Slamurile

2005:

Australian Open –pierde în optimi la Heweit

Roland Garros-câştigă finala în faţa lui Puerta

Wimbledon-pierde în turul 2 la Gille Muller

Us Open-pierde în optimi la James Blake

2006:

Australian Open-nu participă din cauza unei accidentări

Roland Garros-câştigă al doilea titlu în faţa lui Federer

Wimbledon-pierde finala în faţa lui Federer

Us Open-pierde în optimi la Youzney

2007:

Australian Open-pierde în sferturi la Gonzalez

Roland Garros-câştigă al 3-lea titlu în faţa lui Federer

Wimbledon-pierde a doua finală la rând în faţa lui Federer

Us Open-pierde în turul 4 la Ferrer

2008:

Australian Open-pierde în semifinală la Tsonga

Roland Garros-câştigă al 4-lea titlu la Paris în faţa aceluiaşi Federer

Wimbledon-câştigă cea mai frumoasă finală din istoria tenisului în faţa lui Federer

Us Open-pierde în semifinală la Murray

2009:

Australian Open-câştigă primul titlul aici în faţa lui Federer

Roland Garros –pierde în optimi la Soderling-singura înfrângere suferită la Paris

Wimbledon –nu participă

Us Open-pierde în semifinală la Del Potro

2010:

Australian Open-se retrage în sferturi cu Murray din cauza unei accidentări

Roland Garros-îşi recuperează titlul pierdut în faţa lui Soderling

Wimbledon-câştigă al doilea trofeu aici într-o finală cu Berdych

Us Open-reuşeşte să intre în istorie cu primul titlu la New York în faţa lui Djokovic

2011:

Australian Open-pierde în sferturi la Ferrer

Roland Garros-câştigă al 6-lea titlu în faţa marelui său rival Federer

Wimbledon-pierde a 3-a finală aici în faţa lui Djokovic

Us Open-pierde a doua finală la rând la Djokovic

2012:

Australian Open-pierde a treia finală la Djokovic

Roland Garros-câştigă al 7-lea titlu la Paris

11 titluri până acum şi un tenis de pe altă planetă din partea celui mai bun jucător pe toate suprafeţele, Rafael Nadal

Roland Garros 2012-2013 acelaşi învingător

Tocmai s-a terminat al doilea turneu de la Roland Garros cu acelaşi învingător ca şi în 2005, 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, Rafael Nadal care a reuşit al 7-lea titlu la Paris după o finală cu marele său rival din ultimii doi ani Djokovic.

Turneul a fost extraordinar, în cele doua săptămâni de tenis s-au jucat multe meciuri fabuloase şi jucătorii care au ştiut să îşi conserve energia au reuşit să joace în fazele înalte ale turneului. Nadal până în finală nu a pierdut nici un set, Djokovic a revenit în două meciuri de la 0-2 la seturi cu Seppi şi de la 1-2 cu Tsonga, Federer reuşind încă un turneu de Grand-Slam în care a reuşit să treacă pentru a 28-a oară de sferturi.

La această ediţie Nadal a intrat în istorie reuşind să câştige a 7-a oară şi al 11-lea Grand-Slam al său la doar 26 ani.

La dublu s-au impus Mirny şi Nestor care i-au învins pe Fraţii Bryan cu 64 64.

Sezonul de zgură 2012-2013

Încă un sezon de zgură s-a terminat şi acelaşi rezultat şi aceiaşi învingători şi acelaşi rege ca în ultimii 7 ani. Rafael Nadal a reuşit încă un sezon de zgură fabulos în care a câştigat 4 turnee dintre care trei de masters şi unul de 500 de puncte.

Nadal s-a impus la Monte-Carlo învingându-l în finală pe Djokovic cu 63 61 pe urmă la Barcelona în faţa lui Ferrer 76 63 urmând ca aceste două victorii să fie continuate la Roma în faţa aceluiaşi Djokovic 75 63 iar cireaşa de pe tort a venit la Roland Garros unde s-a impus pentru a 7-a oară tot într-o finală cu Djokovic 64 63 26 75.

În afara regelui zgurii au mai fost şi alţi jucători care au jucat foarte bine cum ar fi Federer care s-a impus la Madrid într-o finală cu Berdych şi făcând pe urmă finala la Roland Garros, Djokovic care a realizat trei finale pierzându-le pe toate la Nadal, Almagro nr 12 mondial reuşind să câştige un titlu şi făcând un sfert la RG şi o semifinală de masters–series la Roma.

Ferrer numărul 6 mondial a reuşit încă un sezon foarte bun pe zgură reuşind finala la Barcelona şi semifinala la Roland Garros, pierzând la acelaşi Nadal care este coşmarul tuturor jucătorilor pe această suprafaţă. La elita prezentată mai sus s-au mai alăturat şi doi argentinieni Del Potro şi Monaco care au făcut o perioadă foarte bună reuşind sferturi şi semifinale la mai toate turneele la care au participat.

Rafael Nadal - Gloria de la Roland Garros

Rafael Nadal, cel mai bun jucător de zgură din toate timpurile reprezintă cel mai potrivit titlu pentru acest articol. Nadal e jucătorul care a dominat zgura de la apariţia sa pe această suprafaţă, mai precis din 2005 de când a făcut pasul spre tenisul mare.

Nadal are 6 titluri la Roland Garros :

2005 îl bate pe Puerta 67 63 61 75

2006 îl bate pe Federer 16 61 64 76

2007 îl bate pe Federer 63 46 63 64

2008 îl bate pe Federer 61 63 60

2010 îl bate pe Soderling 64 62 64

2011 îl bate pe Federer 75 76 57 61

Nadal la acest turneu după mulţi cel mai tare din lume, are doar o înfrângere în palmares şi aceasta s-a întâmplat în 2009 când a pierdut 26 76 46 67 la Soderling.

Nadal vs Federer 2

Nadal vs Federer, cea mai impresionantă rivalitate din tenis şi probabil una din cele mai frumoase din toate sporturile, cei doi titani s-au întâlnit de 28 de ori şi de la prima oară s-a dovedit că această rivalitate va fi extraordinară.

Prima oară cei doi s-au întâlnit în 2004 când Nadal nici la 16 l-a bătut 63 63 pe Federer iar de atunci meciurile sau finalele dintre cei doi au fost fabuloase şi aici aş putea să numesc 3 finale extraordinare dintre cei doi. Prima aş putea să zic că a fost finala de la Roma 2006 unde Nadal a câştigat 67 76 64 26 76, a doua a fost finala de la Australian Open 2009 unde tot Nadal a câştigat 75 36 76 36 62 iar finala numărul 1 a fost cea din 2008 de la Wimbledon când cei doi au oferit cea mai frumoasă finală din toate timpurile 64 64 67 67 97.

Rivalitatea dintre cei doi la început şi până în 2011 a fost o rivalitate plină de respect şi de admirat dar de la începutul anului această rivalitate şi-a pierdut din admiraţie odată cu declaraţiile lui Federer când acesta a spus că el va rămâne numărul 1. Aceste declaraţii au lăsat impresia şi pe bună dreptate că cei doi nu mai sunt amici foarte buni de până în 2011. În ultima săptămână la turneul de la Madrid citez declaraţie Roger Federer: „un jucător bun joacă bine pe orice suprafaţă″ referitor la zgura albastră care s-a pus la Madrid.

Miami 2012-Aceeaşi Poveste

Miami Masters tocmai s-a terminat şi acelaşi rezultat ca şi în 2011 cu acelaşi campion şi cu surprize uriaşe încă de la început. Miami este al doilea turneu de masters al anului şi după foarte mulţi jucători al-5-lea Grand Slam al anului cu o tradiţie extraordinară, toţi marii jucători din toate timpurile au venit aici şi au câştigat.

Sampras, Agassi, Heweit, Roddick, Federer, Mcroe, Connors, Rafter şi toţi marii campioni au scris istorie în acest turneu. În 2012 la Miami toţi jucătorii de top au venit aici, Djokovic, Nadal, Federer, Murray, Ferrer, Berdych, Isner, Tsonga, Del Potro, Tipsarevic, au luptat pentru punctele, banii şi faima de la Miami.

Surprizele au fost încă de la început, Berdych a pierdut în turul doi la Dimitrov, Isner pierde în optimi la Floryan Mayer iar Del Potro pierde în optimi la Ferrer plus marea surpriză, Federer pierde la Roddick în turul 3. În schimb favoriţii principali Djokovic, Nadal şi Murray reuşesc un turneu foarte bun călcând în picioare orice adversar pe care l-au întâlnit. Cei trei magnifici au fost urmaţi în semifinale de Juan Monaco care a reuşit a doua semifinală de Master Series, acesta în drumul spre semifinala cu Djokovic a trecut de Roddick, Fish pioni principali ai SUA în tennis.

Deci în cele două semifinale s-au întâlnit Djokovic vs Monaco şi Murray vs Nadal, două semifinale de vis dar nu a fost să fie aşa, Nadal s-a retras din cauza genunchiului iar Djokovic a trecut fără probleme de Monaco 60 76.

Finala Djokovic vs Murray, cei doi s-au mai întâlnit în 3 finale pe pământ American cu acelaşi învingător mereu şi acela a fost Murray dar de data asta nu a fost să fie aşa, Djokovic reuşind să îşi apere titlul câştigat anul trecut cu scorul de 61 76.

La dublu s-au impus campionii de la Australian Open Paes/Stepanek.